National Happiness

Asa cum va povesteam in urma cu cateva luni, ne-am propus sa investigam cat de fericiti sunt romanii.

Am facut asta pentru prima data in Romania, impreuna cu colegii de la Novel Research si Strategescu punct ro. Studiul s-a desfasurat pe o durata de doua luni, timp in care am intervievat 1002 respondenti.

Stim ca, intuitiv, majoritatea crede ca romanii sunt in mare parte nefericiti. Ca, avand atatea lipsuri, fericirea este un deziderat indepartat. Insa, pe noi cel putin, rezultatele ne-au surprins, pe de o parte, iar pe de alta, ne-au ajutat sa intelegem mai bine oamenii care se regasesc adesea in publicurile pentru care gandim campanii de comunicare.

Pe baza rezultatelor studiului, am identificat 5 segmente de populatie in functie de indexul de fericire: Nevoiasi, In cautarea drumului, Familisti, Carieristi, Echilibrati si impliniti.

Cei mai fericiti, segmentul Echilibrati si impliniti, au un indice de fericire de 69.9. Iar la polul opus sunt Nevoiasii, cu 44,4.

Mai multe puteti citi in comunicatul de presa, mai jos.

Iar daca va intereseaza rezultatele amanuntite, scrieti-ne la razvan@arsenoaiei-matasel.ro

“Există și români fericiți

București, 12 Noiembrie 2012.
39,1% dintre români se consideră fericiți. Conform studiului National Happiness 14,3% dintre români se declară profund fericiți și încă 24,8%, fericiți.
Din punct de vedere strict demografic, se poate identifica profilul românului mai degrabă nefericit: cu vârsta între 45 şi 54 ani, din regiunea de Vest a României, locuieşte singur în gospodărie (fiind divorţat/separat sau văduv) şi nu are copii.

Intervale de fericire :
(% populație)

PROFUND FERICITI – 14.3%
FERICITI – 24.8%
APROAPE FERICITI – 22.1%
NEFERICITI – 38.7 %

Situaţia materială, administrația publică, locul de muncă și mediul înconjurător sunt principalele surse de nemulțumire ale românilor.

Cele 12 domenii pe care le cuantifică acest studiu sunt: bunăstarea materială, relaţiile personale, educaţia, sănătatea, comunitatea, timpul liber, bunăstarea mintală, arta şi cultura, relația cu vecinii, mediul înconjurător, munca, guvernarea/administraţia publică.

Onestitatea și transparența administrației publice (13,8% din populație mulțumită) și situația financiară (16,8% din populație mulțumită) , sunt cele două domeniile care au acumulat procentele cele mai mici în ceea ce priveşte gradul de mulțumire a românilor.
Tot în zona de nemulțumire se încadrează mediul înconjurător (28,2%) și satisfacţia data de muncă (31,0%).
Încrederea este problema cea mai acută în ceea ce priveste administrația publică: doar 7,9% din populație declară că are încredere în administrația publică locală și 8,1% în administrația publică centrală.
La polul opus, satisfacția dată de relațiile personale reunește procentul cel mai mare din populație: 51,7%.
Studiul ”National Happiness” a fost realizat de Novel Research, Arsenoaiei&Mătăşel şi Strategescu punct ro cu suportul The Happiness Initiative and Personality and Well-Being Laboratory de la San Francisco State University și a fost efectuat în perioada septembrie – octombrie 2012 pe un eşantion naţional de 1.002 respondenţi, populaţie urbană activă (18 şi 64 de ani).
“Pentru o bună acţionabilitate a proiectului National Happiness, am mizat pe o abordare atipică. Am pornit de la evaluarea celor 12 domenii şi am identificat cinci segmente de populatie (NEVOIASI, IN CAUTAREA DRUMULUI, FAMILISTI, CARIERISTI, IMPLINITI) caracterizate prin similaritatea opiniilor în cadrul fiecărui segment, dar foarte diferite de alte segmente. Acest lucru ne-a permis să determinăm relaţiile de cauzalitate a fericirii sau nefericirii.”, declară Marian Marcu, Novel Research.

Nevoiaşii – sau segmentul de populaţie cu cel mai scăzut index de fericire (44,4 pe o scală de la 1 la 100), include 20,3% din populaţia ţintă. Portretul românului nefericit are un venit sub 1.400 RON pe lună, o sănătate precară şi lipsa unui sens precis în viaţă. Munceşte din greu mai tot timpul pentru a-şi acoperi coșul zilnic şi se simte adesea singur. Lipsa interacţiunii sociale şi a realizărilor profesionale ale acestui segment au dus la pierderea energiei şi încrederii în sine, ceea ce acţionează în detrimentul fericirii.
La polul opus, cu cel mai ridicat index de fericire (69,9 pe o scală de la 1 la 100) se află cei “împliniţi şi echilibraţi”, segment ce cuprinde 32,6% din target. Aceștia provin mai degrabă din oraşe mici, au o familie mai numeroasă decât media pe țară, sunt angajaţi şi au venituri peste 2.000 RON pe lună. Jobul este important din trei motive: material, al recunoaşterii profesionale şi al echilibrului cu timpul liber (familia şi prietenii sunt extrem de importanţi pentru ei).
Au învăţat să se bucure de orice moment şi să evite problemele – ceea ce le oferă echilibru şi stabilitate. Ei știu că încrederea este un ingredient de bază în viaţă, de aceea au învăţat să o cultive, să o acorde mediului de business, vecinilor şi autorităţilor.
“Prin analiza celor 12 domenii şi 116 indicatori, ne-am propus să răspundem unei game largi de problematici, însă există potential pentru aprofundarea mai departe a diverselor aspecte legate de gradul de fericire in funcție de alte nevoi specifice. . Studiul este un instrument de lucru ce prezintă o perspectivă neconvențională pentru specialiştii în marketing şi publicitate. Studiul reprezintă de asemenea o resursă esenţială de informaţii pentru lucrătorii din administraţia publică şi politicienii aflaţi în campanie electorală, care pot să identifice sursele de nemulţumire ale românilor.”, a declarat Marian Marcu, Novel Research.
Pentru mai multe detalii sau informaţii suplimentare vă rugăm să îl contactaţi pe Marian Marcu la marian.marcu@novelresearch.ro
Note pentru editor
Studiul masoară indexul de fericire ca indicator compozit ce are la bază evaluarea gradului de satisfacţie general a vieţii, evaluarea nivelului fericirii şi scala Cantril Self-Anchoring. Indexul de fericire are valori cuprinse între 0 şi 100 (unde 0 înseamnă total nefericit şi 100 extrem de fericit), ce caracterizează din punct de vedere cantitativ nivelul mediu de fericire al unei persoane/grup de persoane.
Notă despre segmentarea populaţiei conform specificaţiilor

Segment 1 ”Nevoiaşi” – cuantifică 20.3% din populaţie şi sunt mai degrabă singuri/fără partener (necăsătorit/ divorţat/ separat/ văduv), cu venit mic pe gospodărie (mai puţin de 1400 RON), mărimea gospodăriei este mai mică de 3 persoane, cei mai mulţi având un singur membru în gospodărie . Ei sunt în mare parte angajaţi şi casnice, cu probabilitate mare de a întârzia plăţile către creditori şi când au bani în plus înclină să-i cheltuiască pe bunuri materiale;

S2. “În căutarea drumului” – cuantifică 20.3% din populaţie. Predominant feminin, la extremităţile targetului de varstă, au venituri sub 1400 RON, cei mai mulţi nu sunt căsătoriţi, nu au job sau au un job “de nevoie”. Cu toate că situaţia profesională şi materială acţionează în detrimentul fericirii, activităţile educaţionale, de artă şi cultură, plus înclinaţia către socializare aduc o uşoară contrabalansare.
S3. “Familist” este segmentul de mijloc din punct de vedere al indexului de fericire (54.7 pe scala de la 1 la 100) şi reprezintă 17.4% din populaţie. Predominant 35 – 44 ani, majoritatea căsătoriţi, au cea mai numeroasă familie şi cel mai probabil 2 sau mai mulţi copii, au o stare de sănătate bună ce le permite să îşi desfăşoare activităţile zilnice relativ uşor. Sunt predominant femei ce probabil se află în concediu de maternitate, poate într-o pauză mai lungă datorită recesiunii economice sau poate a fost alegerea lor să fie casnice. Sunt orientate către crearea unui mediu sănătos şi echilibrat pentru familie. Nivelul scăzut al venitului (sub 1400 RON) şi lipsa realizărilor profesionale (ce acţionează în detrimentul fericirii) sunt compensate de împlinirile pe plan familiar.
S4. “Carierist” – cel mai mic segment (13.7% din populaţie), are un nivel de fericire peste medie (61.5 pe scala de la 1 la 100) ce este bazat în principal pe realizările profesionale şi câştigul financiar. În contextul actual aceste lucruri le oferă statut, prestanţă şi identitate. Carierist este un segment predominant masculin, în grupa mijlocie de vârstă 35-44 ani, cu domiciliul în Bucureşti sau oraşe mari. Locul de muncă i-a ordonat şi familiarizat cu provocările. Din acest motiv ei văd o mulţime de îmbunătăţiri ce trebuiesc realizate de către administraţia publică în ceea ce priveşte mediul înconjurător, cartierul sau vecinătatea, sistemul de sănătate sau educaţie. Au o doză de pesimism dată de factorii externi lor, ce sunt menţionati mai devreme.
S5. ”Împliniţi şi echilibraţi”, segmentul ce cuantifică 32.6% din target. Provin mai degrabă din oraşe mici, au o famile mai numeroasă decât media, copii, sunt angajati şi au venituri de peste 2000 RON. Locul de muncă este important din trei motive: material, al recunoaşterii profesionale şi al echilibrului cu timpul liber (familia şi prietenii sunt extrem de importanţi pentru ei).
Au învăţat să se bucure de orice moment şi să evite problemele – ceea ce le oferă echilibru şi stabilitate. Ştiu că încrederea este un ingredient de bază în viaţă, de aceea au învăţat să o cultive, să acorde încredere mediului de afaceri, vecinilor şi autorităţilor.”

Răspunde și tu